Despre Inteligența Artificială și Divinitate în Domeniul Juridic

Trăim în vremuri interesante în care timpul nu mai are răbdare cu noi! 


Poate părea un truism această formulă hibridă care aduce laolaltă înțelepciunea a două regiuni și timpuri diferite.

Suntem în prezent martorii unei ascensiuni fără precedent a inteligenței artificiale. O serie de voci deja vorbesc despre o nouă eră în domeniul juridic, în care inteligența artificială va deveni din ce în ce mai folosită.

Asistăm deja la un dialog în rândul oamenilor de știință cu privire la riscurile unei inteligențe artificiale capabile de autoperfecționare fără intervenție umană sau controlul exercitat de experți. Mai mult, inteligența artificială prezintă o serie de riscuri precum: prejudecăți în funcționarea sa (ca urmare a absenței datelor, a introducerii unor date incorecte, a prejudecăților sociale etc), respectiv problema responsabilității legale (dacă lucrurile merg prost cine este responsabil: Algoritmul? Programatorii? Utilizatorii?).


Treptat liderii spirituali ai lumii au început și ei să abordeze chestiunea inteligenței artificiale.

Astfel, Papa Francis în enciclica dedicată aniversării Zilei Mondiale a Păcii a vorbit despre relația dintre inteligența artificială și pace. Inteligența artificială ridică numeroase probleme de etică, putând duce la inegalități sociale accentuate și nu doar. În opinia sa un tratat internaționale care ar reglementa dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale devine o prioritate.

În acest context, lucrarea lui Marie Loise Brâncoveanu intitulată „Lex Dei. Modalități de soluționare a unor aspecte juridice din perspectivă spirituală” ne reamintește un lucru important – justiția este și ar trebui să fie numai despre oameni.

Lucrarea este o explorare profundă a intersecției dintre legile omenești și cele divine, oferind o perspectivă unică asupra aspectelor juridice dintr-o viziune spirituală.

A înfăptui un act de justiție nu înseamnă doar a pune cap la cap documente, ci este mult mai mult.

Autoarea ne reamintește ce ne deosebește de un „robot” și anume faptul că „Dumnezeu i-a dat omului ceva deosebit de restul creației sale. A suflat peste el „suflare de viaţă” (Duhul Sfânt) şi, astfel, l-a făcut suflet viu. Aceasta a făcut ca omul să fie cea mai măreaţă creaţie a lui Dumnezeu, pentru că omul poate să vorbească şi să-l iubească pe Dumnezeu. Omul este purtător al esenţei divine, a Lui.” (p 156). Darurile divine ale omului nu se opun folosirii inteligenței artificiale.

Nu avem de-a face în lucrare cu o nouă pledoarie luddită, nu avem de-a face cu un manifest pentru distrugerea mașinilor, ci cu o recomandare. 


Inteligența artificială este necesară în multe din domeniile vieţii, însă ea este benefică omului doar în măsura în care va desfăşura activităţi suport şi nu va fi investită cu putere de decizie.” (p. 157).

Luarea deciziilor în domeniul juridic strict pe baza inteligenței artificiale va duce la perturbarea actului de justiție, la eliminarea divinității și a liberului arbitru. Asistăm aici la dezumanizarea sistemului juridic.

Sub pretextul eliminării greșelilor umane vom lăsa niște algoritmi să decidă în locul nostru. Putem asista la începutul unui proces periculos pentru întreaga societate în care dezangajarea oamenilor, absența emoțiilor și neasumarea răspunderii pot duce la o neîncredere sporită în sistemul juridic.

În cuvintele autoarei putem vorbi la final de zi de sfârșitul actului juridic așa cum îl cunoaștem. „Înlocuirea judecătorilor, procurorilor, avocaților și chiar și a consilierilor juridici cu forme de inteligență artificială, va determina o „rupere ” clară a sistemului juridic, inclusiv a celui judiciar, de Voința lui Dumnezeu.

Practic judecata unui om nu va mai avea nicio legătură cu judecata divină, devenind un simplu „calcul matematic” exprimat „într-un limbaj juridic adecvat”. Introducerea inteligenței artificiale în procesul decizional reprezintă de fapt renunțarea omului la liberul său arbitru şi atribuirea acestuia unei entități „fără Dumnezeu”. Și acesta va fi începutul sfârșitului.

Ce putem face?

O soluție este reconectarea cu divinitatea, cu esența noastră spirituală.

Lucrarea lui Marie Loise Brâncoveanu face tocmai acest lucru – ne arată importanța deciziilor noastre, consecințele lor și nevoia unei legături directe cu Dumnezeu. Este un material care trebuie parcurs de toți profesioniștii dreptului pentru ca la final să putem „spori în CREDINȚĂ, IUBIRE, ÎNȚELEPCIUNE ŞI PUTEREA DE A IERTA” (p. 6). Totodată, trebuie să acordăm o atenție sporită dezvoltării personale, văzute ca o cheie a succesului juridic.

Cu cât suntem mai dezvoltați personal, cu atât suntem mai puțin dependenți de surse externe de validare și sprijin precum inteligența artificială. Dezvoltarea personală cuprinde dezvoltarea abilităților și calităților dincolo de expertiza juridică, inclusiv inteligența emoțională, reziliența, judecata etică și abilitățile interpersonale. Va trebui să punem accentul pe aspecte precum: învățarea continuă, dezvoltare sustenabilă, găsirea echilibrului viață privată – viață profesională și adâncirea nivelului de satisfacție în ceea ce faci ca profesionist. Acest lucru este evident și din lucrarea doamnei Brîncoveanu care ne prezintă importanța misiunii personale.

Nu trebuie să ascundem darurile primite ci trebuie să le folosim în beneficiul tuturor.

A face voia divină presupune a-ți împlini misiunea personală, folosindu-ți sau chiar sporindu-ți darurile divine primite.” (p. 13)

În acest sens trebuie să avem pregătit biroul și spațiul de judecată pentru a crea un „cadru profesional cât mai curat din punct de vedere spiritual și energetic” (p. 159).

Astfel, Capitolul 12 ne oferă o abundență de sfaturi utile pe care le putem aplica în activitatea profesională, dar și în viața personală. La final de zi, prezenta lucrare ne oferă o bogăție de informații practice care vor trebui aprofundate în timp de toți cei interesați. Justiția, la sfîrșit de zi, este despre oameni și despre destinele lor. Nu este un domeniu abstract, bazat pe algoritmi, ci este despre viață, despre lecții învățate și despre viitor și a doua șansă. Este vorba despre a oferi un viitor și speranță, despre a îndrepta rele trecute și a crea o lume mai bună.

Marie Loise Brâncoveanu este autoarea cărții Lex Dei. Modalități de soluționare a unor aspecte juridice din perspectivă spirituală, carte pe care o poți găsi în Librăria Online Meleti.ro